- - Home - - Taoismul - - I-ching - - Cursuri online - - Librărie - - Newsletter |
Taoismul - "Școala lui Tao" Există două forme de taoism:
taoismul filozofic - mai numit și tao-chia (școala lui Tao) - și taoismul religios (tao-chiao) care include, pe lîngă curentul religios propriu-zis, toate curentele mistice și alchimice.
î. d. C. Taoismul filozofic se inspiră din conceptele dezvoltate de Lao-tzu în celebra sa carte Tao-te ching, ca de pildă: vidul (wu), nonacțiunea (wu-wei), și reîntoarcerea (fu). Tao însuși este prezentat de Lao-tzu ca ceva care nu poate fi descris sau numit, ca originator și susținător al tutror ființelor și lucrurilor (cele-zece-mii-de-lucuri) din univers. Taoismul religios se aseamănă în multe privințe cu religiile clasice și oferă credincuoșilor un Tao sau Lao-tzu deificați, plus ritualurile (liturghiile asociate lor). Școlile mistice urmăresc prelungirea vieții sau chiar obținerea imortalității prin practici corporale, tehnici de respirație și elixiruri magice. În opinia specialiștilor, aceste două curente - tao-chia și tao-chiao - nu pot fi separate definitiv. Taoismul filozofic și cel religios/mistic conviețuiesc și se influențeazî mutual. Taoismul filozofic
Acești adepți se opuneau deschis pedanteriei filozofiei etice a lui Confucius și excelau în tendințe nihiliste și hedoniste privind relația omului cu sine și cu semenii. Maeștrii care au inspirat mișcarea filozofică sînt, pe lîngă Lao-tzu, Chuang-tzu, Lieh-tzu și Yang-tzu. Fără a avea un canon și o liturghie specifice (această mișcare respinge ideea deificării lui Tao sau Lao-tzu), se consideră că operele care constituie patrimoniul lor sînt Tao-te ching, Chuang-tzu (lucrare omonimă) și I-ching. |
|||||||
Copyright 2010, Calea vidului perfect. Toate drepturile rezervate.
|
||||||||