Maestrul Lu - Învățături Diferențe Într-o zi, Maestrul Lu m-a întrebat: Maestrul își zice: "Iată, am 35 de ani, mă numesc Cutărescu, acum mi-e
foame, omul ăsta mă întreabă despre tao, ploaia cade, iarba crește etc." Omul obișnuit gîndește și el: "Am de-a face cu un Maestru; prin urmare el este bun, calm, atoateștiutor, posedă puteri naturale etc." Reflecțiile mele:
Adeseori aforismele maestrului nu sînt aforisme, adică înțelepciune condensată în cîteva cuvinte. Nu. Uneori pare că vorbește despre tot felul de lucruri fără a urmări ceva anume. Dar lucrurile par și ele că se întrețes
cumva, căci, la urmă, nu sînt deloc disparate. Sînt ca spițele unei roți, pornind din diferite direcții de pe circumferință și unindu-se în butucul roții.
Gîndirea omului obișnuit este încîlcită, o contradicție reiterată la nesfîrșit. Gîndirea maestrului este rotundă ca și butucul roții. Ea este o răsucire în
jurul subiectului pînă îl spulberă. Subiectul nu mai e și rămîne doar o vagă senzație de bine. Vidul! |